Psa. Gianina
Previziuni pentru România
În 2008, peste 40% din populaţia României locuieşte în mediul rural, puţin peste 11% din adulţi au terminat o facultate, iar aproape jumătate din copii sunt sub nivelul standardului european de alfabetizare. Avem doar 228 de kilometri de autostradă şi cel mai prost sistem de sănătate din toată Europa.
Peste 22 de ani, lucrurile vor fi radical diferite, dacă e să dăm crezare Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă, elaborată de guvern.
Românii vor trăi atunci în opt arii metropolitane, iar gradul de urbanizare va ajunge la 70%. Drumurile vor fi conforme cu reţelele europene de trafic intens. Serviciile vor asigura 65% din produsul intern brut (PIB), iar creşterea economică se va „domoli” la 4,2%.
Documentul face şi o previziune sumbră: în 2030 vor rămâne doar 19,7 milioane de români, pentru ca, în 2050, populaţia să se „prăbuşească” la 16,7 milioane.
Va creşte însă spectaculos speranţa de viaţă: în 2050, aceasta va fi de 82 de ani pentru femei (faţă de 75,4 ani în prezent) şi de 77,5 ani pentru bărbaţi (acum, 68,7 ani).
Strategia pentru dezvoltare durabilă a României arată că până în 2030 vom fi adoptat deja euro, vom fi intrat în spaţiul Schengen, iar economia va fi bazată pe servicii.
Până să atingem nivelul de dezvoltare din UE avem de recuperat decalaje uriaşe faţă de Occident, în condiţiile în care puţină lume mai are răbdare să prindă modernizarea României. Experţii estimează că în 2050, România va avea doar 16,7 milioane de locuitori.
Deocamdată, după indicatorii de dezvoltare durabilă – învăţământ, sănătate, transporturi, dezvoltare regională, agricultură – ne situăm la sfârşitul clasamentului european, sub ţările noi membre ale UE.
Strategia, adoptată de guvern, estimează că, în viitor, economia României se va baza pe dezvoltarea serviciilor – 65% din PIB, în 2020. Vom adopta moneda europeană în 2014. Unul dintre obiectivele pentru 2020 este decuplarea creşterii economice de degradarea mediului. Protejarea mediului necesită însă cheltuieli mari: 18 miliarde de euro, numai în perioada 2007-2013.
Două noi centrale nucleare în 2030
Strategia fixează şi ţinte energetice, între care: menţinerea suveranităţii naţionale asupra resurselor primare, obţinerea a 33% din energie din resurse regenerabile în 2010 şi construirea a două noi centrale nuclear-electrice până în 2030. Tot atunci, vom avea 8 metropole: Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Cluj- Napoca, Craiova şi zona Galaţi – Brăila.
Documentul, care urmează să fie adoptat de parlament şi prezentat Comisiei Europene, face referiri şi la orientările de politică externă pe douăzeci de ani: amplificarea parteneriatului strategic cu SUA, sprijin pentru extinderea NATO, un rol bine definit în Uniunea Europeană.
De la autostradă la drumuri transeuropene
Avem deocamdată doar 228 km de autostradă, 21.500 km de drumuri naţionale şi locale modernizate şi un număr mare de accidente pe şosele – 743 de morţi la un milion de călători. În perioada 2007 -2013 vor fi dezvoltate reţelele de transport transeuropene şi va fi relansat transportul maritim prin porturile de la Marea Neagră şi Dunăre.
Sănătatea, sub media noilor membrii UE
Suntem pe ultimul loc în Europa la indicatorul mortalităţii infantile şi la îmbolnăvirile de tuberculoză, iar infrastructura sistemului de sănătate este sub media ţărilor care au aderat la Uniune după 2004.
Doar în 2013 cetăţenii ar putea beneficia de acces egal la serviciile de bază de sănătate. Vom încerca să recuperăm decalajele, în perioada 2008-2010, construind 28 de noi spitale de urgenţă.
Doar 16,7 milioane de români în 2050
Strategia face referire la tendinţele de îmbătrânire şi de micşorare a populaţiei, datorate ratei scăzute a natalităţii şi exodului tinerilor. Vom scădea treptat, de la 21,2 milioane în 2013, la 19,7 milioane în 2020 şi la 16,7 milioane în 2050. Strategia estimează că tendinţa de emigrare se va menţine, consemnând şi numărul emigranţilor: 2 milioane. Speranţa de viaţă în 2050 va fi de 82 de ani la femei şi 77,5 la bărbaţi.
Cea mai rurală ţară europeană
România este singura ţară din Uniunea Europeană cu 45,1% din totalul populaţiei care locuieşte la ţară. Aceasta beneficiază de servicii medicale precare.
În plus, cu o rată generală de 46,9% din elevi sub nivelul alfabetizării ştiinţifice, avem un decalaj de 14 la sută diferenţă de şcolarizare între mediul urban şi rural. Doar 11,7% din adulţi au studii superioare. Abia în 2030, învăţământul ar putea atinge nivelul mediu european.
În privinţa agriculturii, strategia recomandă adoptarea unui nou plan pentru anii 2014-2020, pentru ca în 2030 să ajungem să avem produse agricole compatibile la nivel european. Acum avem 4.256.152 de exploataţii agricole, mai mici de 5 hectare, iar lucrul câmpului este afectat de lipsa de unelte şi a sistemului de irigaţii.
Fondurile UE, sursă de creştere a PIB
Absorbţia completă a fondurilor structurale şi de coeziune europene va aduce un supliment de creştere a PIB de 15-20% până în anul 2015, conform Strategiei. Ponderea acestora la PIB în 2008 este de 2,5 % şi în perioada 2010-2013 va fi de 3%.
Pe de altă parte, contribuţia României la bugetul comunitar se va reduce treptat, de la 0,98% din PIB, în 2008, la 0,7 – 0,8% în 2013. Strategia estimează că, până în 2014, aprecierea leului faţă de moneda euro va continua în limite moderate.
Cf. sursa.
Psa. Gianina
Cum stă treaba cu generaţia…X?
Studiul realizat de BBDO arată că persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani sunt dependente de muncă şi de consum
Românii din Generaţia X sunt mari admiratori ai lui Florin Piersic, ai trupei Phoenix şi fani ai Madonnei. Ei se lasă adesea influenţaţi de ambalajul produsului cumpărat.
Oamenii care formează Generaţia X sunt cei cu o carieră de succes, care se străduiesc să îmbine viaţa de familie cu cea profesională şi să-şi menţină optimismul nealterat, cu o atitudine relaxată în viaţă.
Această categorie de persoane este preocupată de performanţă profesională mai mult decât generaţia precedentă. Faţă de Generaţia Y (tinerii între 18-29 de ani), Generaţia X vrea să obţină bani prin muncă multă şi echilibru emoţional.
E interesant faptul că această categorie este în egală măsură interesată de muncă, dar şi de consum, comportament întâlnit în special în România. Aceştia sunt impacientaţi şi idealişti în ceea ce priveşte atingerea scopurilor, dar se simt foarte rar răsplătiţi pentru munca pe care o depun.
Generaţia X, mulţi şi bogaţi
În comparaţie cu reprezentanţii Generaţiei X din alte 12 ţări incluse în studiul BBDO, românii fac cumpărături în funcţie de aspectul ambalajului.
„Denumită de multe ori generaţia pierdută, Generaţia X este acum la putere. Este targetul perfect al oricărui marketer: mulţi şi bogaţi. În România, aceasta are un statut aparte”, explică Ştefan Chiriţescu, Head of Planning Graffiti BBDO.
Faţă de persoanele din ţările din vestul Europei şi America de Nord, Generaţia X a României şi-a petrecut jumătate din viaţă în comunism. „Şi, cu toate acestea, generaţia nu pare deloc pierdută. Din contră, acum recuperează toată perioada neagră de privaţiuni pe care a traversat-o”, spune Ştefan Chiriţescu.
Studiul desfăşurat la nivel internaţional în 18 ţări pe un eşantion de 5.208 persoane a identificat trei subcategorii ale Generaţiei X: „Călătorii”, „Sofisticaţii” şi „Ocrotitorii”.
„Călătorii” îşi trăiesc viaţa la maxim, îl iubesc pe Nelson Mandela, dar nu mănâncă de la McDonald’s. Cu toate acestea, numai 34% din ei sunt mai fericiţi acum decât pe vremea când aveau 18 ani. „Sofisticaţii” îşi concentrează atenţia pe grupuri mai restrânse de prieteni, pe confort şi pe modă.
Eroii lor sunt Madonna şi E.T. La rândul lor, „Ocrotitorii” îşi protejează foarte mult copiii, oferindu-le acestora o educaţie competitivă. Ei îşi doresc ca brandurile să le completeze lumile perfecte şi sunt cei mai fericiţi reprezentanţi ai Generaţiei X.
Generaţia X şi simbolurile ei
Iconurile persoanelor cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani sunt cele clasice, din perioada tinereţii lor. Ei asociază cu libertatea personaje precum Charlie Chaplin, Bugs Bunny, Florin Piersic şi formaţia de muzică folk, Phoenix.
Echivalentul stabilităţii pentru generaţia X sunt membrii trupei Beatles şi vestitul cowboy, John Wayne. De asemenea, antieroii acestei generaţii sunt Darth Vader (personajul negativ din „Războiul Stelelor”) şi Saddam Hussein. Simbolurile neconvenţionale ale acestor persoane sunt Madonna, Marilyn Monroe.
Brandurile reprezentative pentru stilul de viaţă al generaţiei X sunt cele care susţin interacţiunea socială, familia, prietenii şi conectarea la informaţii. Mărcile de referinţă pentru ei sunt Google, Nokia, Microsoft, Sony, iar cele de lux sunt Mercedes şi BMW.
Adidas este un brand ce relaţionează cu stilul de viaţă al generaţiei X. Conform studiului realizat de BBDO şi Proximity în asociaţie cu Mercury Research, peste 30% dintre persoanele intervievate resping brandurile tradiţionale româneşti, cum ar fi Gambrinus, Eugenia sau Carpaţi, dar şi fast-foodul american McDonald’s.
Cf. sursa.
Psa. Gianina
